Hello

Bine ati venit in lumea muzicii "grele" .Va astept cu propuneri despre ce ati vrea sa ascultati si sa vizionati si ,de ce nu,comentarii care sa nu "sara" calul (cu atat mai putin caii:P)

16 decembrie 2009

TRISTANIA


Trupa norvegiana de gothic metal Tristania a luat nastere in anul 1996, in orasul Stavanger, la initiativa lui Morten Veland, Einar Moen si Kenneth Olsson.
Stilul muzical al formatiei este adesea descris ca gothic metal cu inflente doom.
La scurt timp de la infiintare, formatiei i s-au alaturat Anders H. Hidle si Vibeke Stene, impreuna cu basistul Rune Osterhus. In mai 1997 apare primul EP intitulat Tristania, urmat cateva luni mai tarziu de un album full-length, Widow's Weeds. In 1998, Tristania incep inregistrarile la albumul Beyond the Veil. Dupa aparitia acestui album, mainmanul Morten Veland este concediat. World of Glass, cel de-al treilea album, apare in 2001. Vocea growl de pe acest album ii apartine lui Ronny Thorsen de la Trail Of Tears, iar cea clean lui Osten Bergoy, care devine si un membru permanent al formatiei.” Ashes” este lansat in 2005, fiind primul material la casa de discuri SPV Records, dupa expirarea contractului cu Napalm Records. In aprilie 2006, Kjetil Ingebrethsen paraseste trupa, iar un an mai tarziu, la inceputul lui 2007, solista Vibeke Stene paraseste la randul sau Tristania din motive personale.Cel mai recent album Tristania se intituleaza Illumination si a aparut in ianuarie 2007.
Stil: gothic/doom metal
Componenta:
Osten Bergoy - voce
Anders Hoyvik Hidle - chitara, voce
Rune Osterhus - bass
Einar Moen - clape
Kenneth Olsson - tobe
Svein Terje Solvang - chitara, voce
Vibeke Stene - voce
Discografie:
Tristania (1997)
Widow's Weeds (1998)
Midwintertears/Angina (1999)
Beyond the Veil (1999)
World of Glass (2001)
Ashes (2005)
Illumination (2007)

15 decembrie 2009

TIAMAT


Fara nici o indoiala, Tiamat este una dintre cele mai importante si de succes trupe europene de gothic metal infiintata in 1988 la Stockholm,Suedia. Numele lor este mentionat deseori alaturi de trupe precum Type O Negative si Paradise Lost, numarandu-se inca printre liderii scenei gothic.De-a lungul carierei, Tiamat au trecut prin metamorfoze succesive, ajungand de la un death/doom metal feroce la un grup care adopta cu caldura diverse influente, creand un sunet cu adevarat epic. La inceputul anilor ’90, albumul de debut Sumerian Cry a primit critici pozitive, iar cea de-a doua realizare discografica, The Astral Sleep, arata deja schimbari semnificative de sound. Cu cel de-al treilea album, Clouds, trupa dezvaluia deja directia in care avea sa evolueze. Succesul comercial era aproape inevitabil.
In 1994 Tiamat a venit cu Wildhoney, o adevarata opera de arta ce avea sa devina cel mai bine vandut album al casei de discuri in acea perioada. Presa nu a fost deloc zgarcita cu laudele, primind aproape cu fanatism calatoriile in care muzica reusea sa transpuna ascultatorul, o muzica cu reminiscente Pink Floyd un pic mai agresive. Toate aceste reactii au dovedit ca Tiamat tocmai inregistrase un album ce avea sa devina "clasic". De atunci, trupa a fost prezenta la toate festivalurile de amploare, a colindat lumea in lung si-n lat in turnee si a mai oferit posteritatii alte patru albume cu piese de colectie precum Cold Seed (de pe albumul A Deeper Kind Of Slumber- 1997), Brighter Than The Sun (de pe Skeleton Skeletron-1999), Vote For Love (de pe Judas Christ- 2002) sau Cain de pe ultima creatie de studio, Prey.
In ianuarie 2005 Tiamat au inregistrat concertul sustinut in Polonia, la Cracovia, ultimul show din cadrul turneului alaturi de Pain. Setlist-ul a inclus piese vechi de pe albumele Clouds si Wildhoney, precum si hit-urile mentionate anterior, de pe realizarile mai recente ale trupei. Tiamat si-au sustinut setul best-of in conditii perfecte, prezentandu-se la cel mai inalt nivel posibil, in timp ce vechiul lor sunetist de studio, Siggi Bemm de la Woodhouse Studio (unde trupa a inregistrat toate albumele in perioada 1991-1999), a mixat la perfectie concertul pentru DTS 5.1 surround sound, aducand extraordinarul show direct in sistemele home-cinema ale ascultatorilor, cu un sunet pe DVD la cele mai inalte standarde. Pe scena, Johan Edlund este secondat prin backing vocals de colegii sai Lars Sköld si Anders Iwers, care i-au fost alaturi de la mijlocul anilor ’90. Claparul Martin Brändström de la Dark Tranquillity, este un vechi prieten al trupei, care a mai cantat cu Tiamat in diverse turnee. La chitara este talentatul Fredrik Åkesson, care si-a oferit serviciile unor trupe sau artisti precum Talisman, John Norum si, mai nou, Arch Enemy.
Componenta:
Johan Edlund - voce/chitara/clape
Thomas Petterson - chitara
Andres Iwers - bass
Lars Skold -tobe
Discografie:
Summerian Cry (1990)
The Astral Sleep (1991)
Clouds (1992)
Wildhoney (1994)
A Deeper Kind of Slumber (1997)
Skeleton Skeletron (1999)
Judas Christ (2002)
Prey (2004)

14 decembrie 2009

THEATRE OF TRAGEDY



Theatre of Tragedy este o trupă de muzică din Stavanger, Norvegia, constituită în 1992 ca Suffering Grief (după lansarea primului cântec numele a fost schimbat în La Reine Noir şi apoi în Theatre of Tragedy). Este cunoscută datorită albumelor sale timpurii – Theatre of Tragedy, Velvet Darkness They Fear şi Aégis, care au prezis o influenţă mare a genului gothic metal şi au inspirat mulţi alti artişti, precum Tristania sau The Sins of Thy Beloved. Trupa a folosit vocalul contrastiv – bas masculin (uneori cu growling) şi soprană feminină, de obicei supranumite „Frumoasa şi Bestia”. Versurile cântecelor primelor trei albume erau scrise în limba engleză modernă timpurie.
Stilul muzical al trupei s-a schimbat cu lansarea celui de-al patrulea album, Musique. Theatre of Tragedy s-a orientat către industrial metal şi chiar electropop. După lansarea albumului Assembly, Liv Kristine Espenæs Krull a fost debarcată. Vocalista nouă, Nell Sigland din trupa The Crest, a publicat doar un album cu Theatre of Tragedy, intitulat Storm.
Greu de gasit o alta trupa care a condus estetica gothicului la o asemenea perfectiune cum a facut aceasta Theatre of Tragedy. Multe trupe au incercat sa-i imite in ultimii ani. Deja in 1995, primul auto intitulat album, a fost considerat o piesa de rezistenta in scena Gothic Metal si Theatre of Tragedy s-a ridicat imediat la rangul de “senzatie instantanee”. Am putea spune ca Theatre of Tragedy au fost inventatorii contrastului extrem intre bine cunoscutul “death-grunt” masculin si asa-zisa “clean” feminina, cu o voce angelica. Trupa a creat un nou stil prin ceea ce au facut, referindu-ne si la frumusetea versurilor romantice-depresive ale Raymond I. Rohonnyi, scrise in engleza veche. Au devenit cu succes o trupa unica, care, evident, a atras multi imitatori. Piesa “A Hamlet For a Slothful Vassal” de pe primul lor album a devenit clasica, si acum fiind recunoscuta ca una din piesele de baza ale repertoriului oricarui club indie/gothic, insa trupa abia de acum avea sa se ridice. Al doilea album, intitulat “Velvet Darkness They Fear” (1996), s-a dovedit a fi unul din cele mai de succes albume gothice din istoria genului, iar hitul lor “Tanz der Schatten”, le-a crescut si mai mult audienta. Au urmat multe turnee iar Theatre Of Tragedy si-au consolidat pozitia, devenind una dintre cele mai importante trupe din aria gothic metal. Pana acum, acesti norvegieni au vandut peste 90 000 de copii ale fiecarui album in Europa, ceea ce arata ca au tot ce trebuie pentru a uni chiar si fanii care ascultau gothic ocazional. Vocea lui Liv Kristine s-a dovedit de marca, ceea ce i-a adus multe colaborari si chiar un album solo. Pentru Theatre of Tragedy, a urmat un EP, intitulat “A Rose For The Dead” (1997) iar cu al treilea album, “Aegis” (1998), trupa si-a depasit limitele, dezvaluindu-si adevaratul potential. Multi fani au fost putini speriati la inceput de aspectul calm, electronic, atipic si de duetele lui Liv si Raymond. Dar cu timpul, s-a aratat a fi un pas logic si prosper. Desi nu se compara cu ce au facut in trecut, Theatre of Tragedy au reusit sa mentina stilul unic propriu. Increzatoare in sine, matura din toate punctele de vedere, Liv kristine a devenit una dintre cele mai importante caracteristici ale trupei. Dar nu numai ea, ci si restul trupei par putin mai relaxati si gata sa inceapa o noua era.
Liv Kristine Espenæs este data afara trupa in 2003, mentionand ca motiv complicatii in cadrul grupului ce nu au putut fi rezolvate. De atunci ea s-a alaturat membrilor trupei germane Atrocity (printre care si sotul ei, Alex Krull), pentru a demara un proiect nou intitulat Leaves’ Eyes. Theatre Of Tragedy o inlocuiesc pe Liv Kristine cu Nell Sigland, cunoscuta pt activitatea din trupa The Crest. Cel de-al saselea album al trupei a fost lansat in martie 2006, indepartandu-se de stilul abordat in precedentele 2 albume si reapropiindu-se de sunetul de pe primele albume.
Membri actuali
Raymond Rohonyi – voce (din 1992)
Lorentz Aspen – keyboard (din 1993)
Hein Frode Hansen – tobe (din 1993)
Frank Claussen – chitară (din 1997)
Vegard Thorsen – chitară (din 2001)
Nell Sigland – voce (din 2004)
Albume LP
Theatre of Tragedy (1995)
Velvet Darkness They Fear (1996)
Aégis (1998)
Musique (2000)
Closure: Live (2001)
Assembly (2002)
Storm (2006)
Singles and LP:
Theatre of Tragedy (Demo, 1994)
Der Tanz Der Schatten (Single, 1996)
A Rose for the Dead (EP, 1997)
Cassandra (Single, 1998)
Image (Single, 2000)
Machine (Single, 2001)
Inperspective (EP, 2001)
Let You Down (Single, 2002)
Envision (Single, 2002)
Storm (Single, 2006)

13 decembrie 2009

THE GATHERING


The Gathering poate fi descrisa drept o trupa creativa, clasica, de metal simfonic originara din Olanda. Ei au devenit cunoscuti incepand cu anul 1994, atunci cand Anneke van Giersbergen s-a alaturat grupului format in prezent din René Rutten – (chitara/flaut), Marjolein Kooijman (bass), Hans Rutten (tobe) si Frank Boeijen (clape).Discul `Mandylion` (1995) este printre primele ale genului care aduceau in atentia publicului o voce feminina. Au urmat `Nighttime Birds` (1997), `How To Measure A Planet?` (1998), `If_then_else` (2000) si `Souvenirs` (2003). `Sleepy Buildings`, aparut in 2004, este o reprezentatie live semi-acustica, inregistrata de trupa in doua nopti. Albumul `Home` a fost lansat in Europa si America de Nord in aprilie 2006.Numele grupului a fost inspirat de un episod din serialul TV `The Highlander`, in care se vorbeste despre o intalnire a tuturor `nemuritorilor` - lucuru ce i s-a parut interesant membrului fondator Frank Boeijen.
The Gathering au evoluat de la sound-ul lor death metal din 1989, la influente mai eclectice si diverse cu fiecare lansare. Abordand noua imagine, cu solista vocala Anneke van Giersbergen ca frontwoman, The Gathering au devenit o forta majora in scena rock europeana.
Vocea superba a solistei Anneke, pe langa stilul mereu in dezvoltare al trupei, au construit albumele memorabile de mai tarziu si au format o baza de fani care a ramas fidela pana astazi. Ultimul album The Gathering, intitulat "Home" a fost lansat in 2006, si continua stilul experimental, cu un sound mai intim, pastrand totusi acea tenta gothic.Pe data de 11 februarie 2007 The Gathering au fost onorati cu doua premii, si anume la categoriile "Outstanding Achievement" si "Best Dutch Live Band" la editia anuata a premiilor Night Live XS, de la Club Paradiso, din Amsterdam. In vara lui 2007 i-ati putut vedea si asculta pe The Gathering la Sibiu, la Artmania festival 2007.
Stil: Doom/Death/Gothic Metal/Experimental
Componenta:
Frank Boeijen - clape
Rene Rutten - chitara
Hans Rutten - tobe
Anneke van Giersbergen - voce
Marjolein Kooijman - bass
Discografie:
Always... (1992)
Almost A Dance (1993)
Mandylion (1995)
Nighttime Birds (1997)
How To Measure A Planet? (1998)
If Then Else (2000)
Souvenirs (2003)
Sleepy Buildings - A Semi Acoustic Evening [Live] (2004)
Home (2006)

9 decembrie 2009

The 69 Eyes



Formatia finlandeza de glam/horror metal/gothic rock The 69 Eyes s-a infiintat in 1989 in Helsinki.
Stilul initial al trupei a fost descris ca garage rock, ulterior evoluand spre gothic rock si mai apoi spre gothic/glam metal.
Albumul de debut intitulat "Bump 'n' Grind" este lansat exclusiv in Finlanda in 1992, urmat trei ani mai tarziu de "Savage Garden" iar in 1997 de "Wrap Your Troubles in Dreams".
Succesul international al trupei vine de abia cu albumul "Wasting the Dawn", aparut in 1999, care defineste imaginea gothic rock pe care o promoveaza trupa. Single-ul self-titled de pe acest material este un tribut adus lui Jim Morrison, unul dintre idolii solistului Jyrki 69.
In anul 2000, The 69 Eyes lanseaza single-ul Gothic Girl, care sta cateva saptamani in primele zece pozitii ale topului national finlandez. In acelasi an apare si albumul "Blessed Be".Unul dintre cele mai reprezentative materiale ale finlandezilor este considerat albumul "Paris Kills", care in 2002 primeste si discul de aur pentru numarul de vanzari. Al saptelea album, "Devils", este lansat in anul 2004 la celebra casa de discuri Virgin/EMI. Videoclipul piesei "Lost Boys" este filmat de vedeta MTV Bam Margera."Angels", cel mai recent material de studio al finlandezilor, se vrea o continuare la "Devils". In ciuda unor critici negative primite, numarul inregistrat la vanzari confirma o noua reusita a trupei. The 69 Eyes au lansat doua single-uri de pe "Angels", "Perfect Skin" si "Never Say Die", pentru care au filmat si videoclipuri.
Stil: gothic/glam/horror metal
Componenta:
Jyrki 69 - voce
Timo-Timo - chitara
Bazie - chitara
Jussi 69 - baterie
Archzie - bass
Discografie:
Bump 'n' Grind (1992)
Motor City Resurrection (1994)
Savage Garden (1995)
Wrap Your Troubles in Dreams (1997)
Wasting the Dawn (1999)
Blessed Be (2000)
Paris Kills (2002)
Framed in Blood - The Very Blessed of the 69 Eyes (2003)
Devils (2004)
Angels (2007)
Formatia The 69 Eyes va porni intr-un turneu european ce debuteaza in Ianuarie 2010. Alaturi de finlandezi vor canta Christian Death si Mandagora Scream.

1 decembrie 2009

SIRENIA



Sirenia este o trupa de gothic metal ce a luat nastere in Norvegia. Stilul muzical include influente din zonele de symphonic, death, precum si black. Versurile sunt scrise de Morten Veland si se bazeaza pe o poveste conceptuala inceputa in perioada Widow's Weeds, atunci cand inca era membru in Tristania.

Trupa foloseste intrumente melodice, synths, violoncel, precum si un cor de fundal. Versurile aduc in prim plan existenta umana si starile mentale. Sirenia s-a format in 2001, atunci cand Morten a parasit Tristania datorita diferentelor muzicale si personale. Trupa nu a reusit sa gaseasca un vocal pentru a inregistra in Franta, asa ca au organizat cateva auditii, pana au gasit-o pe Fabienne Gondamin. A urmat primul album, At Sixes and Sevens. Dupa inregistrarea primului album, Fabienne a fost inlocuita de Henriette Bordvik, cu care au inregistrat An Elixir For Existence si Sirenian Shores. Recent Sirenia au lansat Nine Destinies And A Downfall. Discul o include pe Monika Pedersen.

Stil: gothic metal

Componenta:
Morten Veland - programming/voce/chitara/bas/keyboards
Monika Pedersen - voce
Jonathan A. Perez - tobe
Bjornar Landa - chitara
Discogafie:
At Sixes and Sevens (2002)
An Elixir for Existence (2004)
Sirenian Shores (2004)
Nine Destinies and a Downfall (2007)

29 noiembrie 2009

PARADISE LOST



Paradise Lost este o trupa ce a luat nastere in 1987, in Anglia. Alaturi de Anathema si My Dying Bride, ei sunt recunoscuti drept una din primele trupe de death/doom metal. Formatia a avut un succes enorm in Europa, in special in Grecia si Germania. In decursul carierei, Paradise Lost s-a confruntat cu diverse reactii negative din partea fanilor, datorita unor schimbari in stilul muzical.
De exemplu, pe primele 3 albume exista o linie muzicala ce respecta stilul death/doom. Dupa lansarea lui Icon (1993), Nick Holmes (voce) a trecut catre un stil mainstream, asemanator cu James Hetfield (Metallica). Pe albumul One Second (1997), trupa a experimentat cu diverse influente Depeche Mode. In ciuda criticilor, acest nou stil a adus un numar important de fani.
Componenta trupei a ramas stabila. Paradise Lost este formata din Nick Holmes, Greg Mackintosh, Aaron Aedy, Steve Edmonson si Jeff Singer. Paradise Lost a lansat al 11-lea album in 2007. A urmat un turneu european alaturi de Type O Negative. La sfarsitul lui 2007, trupa va lansa un documentar intitulat Over The Madness.

Stil: death/doom/gothic/synth rock
Componenta:Nick Holmes – voce, Greg Mackintosh – chitara, Aaron Aedy – chitara, Steve Edmonson – bas, Jeff Singer – tobe
Discografie:Lost Paradise, Gothic, Shades of God, Icon, Draconian Times, One Second, Host, Believe in Nothing, Symbol of Life, Paradise Lost, In Requiem

25 noiembrie 2009

NIGHTWISH



Trupa s-a infiintat in vara anului 1996,in orasul Kitee din Finlanda, cand Tuomas Holopainen (conceptie muzicala, Keyboards, versuri) si Ernno (Emppu) Vuorinen (chitara), prieteni din copilarie, au rugat-o pe Tarja Turunen (N.B.: fosta colega de scoala!) sa cante cu ei in ceea ce intentiona sa fie la momentul respectiv doar un proiect de muzica acustica. Timbrul si intensitatea speciala a vocii Tarjei, formata pentru un repertoriu clasic, l-au determinat pe Tuomas sa-si schimbe planurile initiale, indreptandu-se catre metalul melodic – progresiv. Celor trei li s-au alaturat imediat Jukka Nevalainen (baterie) si Sami Vanska (bass), care a fost inlocuit in 2001 de Marko Hietala.
In cei 13 ani de la infiintare, finlandezii au reusit sa fie ovationati in toata lumea, editand cu succes 6 albume, doua DVD-uri si mai multe single-uri. Incepand cu 1997, toate albumele produse le-au adus discuri de aur si platina!
Din 2001 NIGHTWISH inseamna:
Tuomas Holopainen, creatorul muzicii si versurilor (instrumente: keyboards, pian)
Tarja Turunen (front-leader vocal)-pana in oct 2006,inlocuita apoi de Annete Olzon
Marco Hietala (bass si vocal remarcabil)
Emppu Vuorinen (lead guitar de inalta tinuta)
Jukka Nevalainen (stapan absolut al bateriei)
Nightwish nu ar fi existat fara Tuomas Holopainen, "geniul" si spiritul creator al trupei. Nu doar compozitor si keyboard-player ci si poet din familia marilor poeti romantici, Tuomas / "Oceansoul" captiveaza prin sensibilitatea si complexitatea poeziilor, ce reamintesc de eroi si idealuri de demult: inocenta copilariei, puritatea iubirii, bucuria prieteniei si chemarea urmaririi caii interioare. Cele mai cunoscute piese ale trupei sunt "Nemo", "Wish I Had an Angel" si "Sleeping Sun", pentru linia melodica deosebita si versurile care au cucerit fanii.Desi Nightwish a devenit o trupa foarte cunoscuta in tara natala, succesul international a venit dupa cativa ani de activitate, o data cu lansarea albumelor Oceanborn si Wishmaster, lansate in 1998 si 2000. Primul album, Angels Fall First, a atras atentia celor de la Spinefarm Records. Albumul de debut a ajuns pe locu 31 in topul finlandez. Primul single lansat, "The Carpenter", s-a plasat pe locul 3. Primul concert al trupei a avut loc in decembrie 1997. A urmat un videoclip pentru piesa The Carpenter, precum si un al doilea disc, intitulat Oceanborn. Acesta a ajuns pe locul 5 in topul findlandez, iar single-ul Sacrament of Wilderness s-a plasat pe primul loc.In 2000, Nigtwish a participat la Eurovision, cu piesa "Sleepwalker". Au fost devansati de catre Nina Astrom, insa s-au clasat pe locul 2. In luna mai, au lansat albumul "Wishmaster". In 2002 trupa a lansat Century Child. Au fost extrase doua single-uri, Ever Dream si Bless the Child. In 2003, Nightwish a lansat un al doilea DVD, intitulat End of Innocence. In 2004 a fost lansat "Once", alaturi de primul single, "Nemo". Piesa a capatat statutul de cel mai de succes single al trupei. "Once" a ajuns triplu-platinum in Finlanda, platinum in Germania, aur in Suedia si pe locul 1 in Grecia, Norvegia si Ungaria. A urmat un turneu mondial, precum si o aparitie in cadrul jocurilor olimpice din 2005.A urmat un nou DVD, End of an Era (2006). Tot in acelasi an, trupa a decis ca ar fi mai bine ca Tarja Turunen sa paraseasca trupa. In acest sens, artistei i-a fost adresata o scrisoare, care ulterior a fost postata pe site-ul oficial al trupei. Turunen a declarat ca pentru ea, scrisoarea a reprezentat un adevarat soc, mai ales pentru ca nu se astepta la o asemenea reactie din partea trupei. In 2006, Nigtwish a inregistrat Dark Passion Play. Procesul a inceput prin inregistrarea tobelor, chitarii, bass si clape. Au urmat aranjamentele orchestrale, iar in final s-a tras vocea. Pe data de 24 mai, trupa a anuntat noua vocalista a trupei. Este vorba de Annete Olzon. "Eva" este primul single extras de pe album. Pe site-ul trupei au fost postate cateva sample-uri extrase de pe noul album. Este vorba de pasaje ce provin din piesele 7 Days to the Wolves, Master Passion Greed si Amaranth. Data lansarii este programata pentru 28 septembrie, 2007.Alaturi de Annete este lansat Dark Passion Play, ocazie cu care Nightwish sustin si cel mai lung turneu din istorie, ce se va incheia in Septembrie 2009 cu un concert la Helsinki alaturi de Apocalyptica.Pe 6 martie 2009 Nightwish lanseaza un MCD/DVD inttiulat Made In Hong Kong (And In Various Other Places). Cele opt piese au fost inregistrate in timpul turneului din 2007-2008, iar ca material bonus se pot gasi doua versiuni demo a pieselor Cadence si Her Last Breath. In editia din iunie 2009 a revistei finlandeze Soundi, Holopainen a dezvaluit planurile pentru un nou disc, din care o mare parte este deja compusa.
Nume: Tuomas Holopainen
Data nasterii: 25 decembrie 1976
Pasiuni si preocupari: Muzica, filme, alpinism, calatoriile
Instrumente: Diverse modele de Korg
Nume: Marco Hietala

Data nasterii: 14 ianuarie 1966

Instrumente: bass Warwick Infinity , Kramer Forum 1 bass, Warwick Pro-tube IX amp.
Nume: Erno (Emppu) Vuorinen

Data nasterii: 24 iunie 1978

PNume: Jukka Nevalainen

Data nasterii: 21 aprilie 1978

Pasiuni si preocupari: inot, badminton, jogging si muzica

Instrumente: baterie Tama Starclassic , PAISTE cymbals, Pro Mark bete si Remo drumheadsasiuni si preocupari: Just hanging around
Nume: Tarja Turunen

Data nasterii: 17 august 1977

Pasiuni si preocupari: Muzica este pentru mine si munca si pasiune. "Cel mai important lucru pentru mine a fost si este sa cant. Am inceput sa cant de la trei ani, de fapt am inceput sa cant chiar inainte de a vorbi! Nu ma vad in nici o alta cariera decat in cea a muzicii si vreau sa continui in acest domeniu. Faptul ca am cantat cu Nightwish mi-a deschis noi perspective de intelegere, iar in momentul de fata nu am nimic de regretat."
Discografie:
Angels Fall First
Oceanborn
Wishmaster
Century Child
Once
Dark Passion Play
Amaranth

16 noiembrie 2009

MOONSPELL



Stiluri muzicale abordate:
Black Metal (la inceput), Gothic – Folk Metal.
Moonspell s-a format in anul 1992, in Lisabona,Portugalia,dupa ce a cunoscut mai multe nume, ca urmare a unei munci continue pentru a produce ceea ce avea sa devina cea mai recunoscuta trupa de metal din Portugalia. In 1993 Fernando Ribeiro (solist), Aires (bass) si Mike (baterist) au inregistrat singurul album demo Moonspell Anno Satanae”, care a avut aprecieri foarte bune, atragand atentia unei case franceze numita Adipocere, permitand trupei sa scoata un mini cd “Under themoonspell” in 1994. Acest mini cd a fost considerat o adevarata amprenta a industriei underground portugheze, ingloband influente ale unor trupe ca Bathory, Celtic Frost si Dead Can Dance, ca si muzica traditionala arabica si portugheza, toate astea rezultand in ceea ce Moonspell considera “coplesitoarea muzica mediteraneeana, imensa putere atlantica, tristetea si solitudinea graite de vanturile marii”. Pana cand mini cd-ul a fost lansat, Moonspell a suferit modificari, noutatea fiind – un clapar in persoana lui Pedro Paixao. “Under the moonspell”, ce poate fi descris ca black metal (dar asta e o parere a unui suflet portughez, nu o copie a modelului scandinav) a captat atentia casei curente, Century Media. Astfel Moonspell a inceput sa cante live alaturi de trupe ca Cannibal Corpse, Samael si Anathema.
Membrii trupei: Fernando Ribeiro (voce), Ricardo Amorim (chitara),Pedro Paixão (clape, chitara),Mike Gaspar (tobe),Aires Pereira (chitara bass)
Albume:Wolfheart (1995), Irreligious (1996),Sin/Pecado (1998), The Butterfly Effect (1999),Darkness and Hope (2001),The Antidote (2003),Memorial (2006)

12 noiembrie 2009

LEAVES`EYES


Leaves' Eyes este o trupa de symphonic metal ce provine din Norvegia si Germania. Formatia a luat nastere in 2003, cu putin timp inainte ca Liv Kristine sa paraseasca Theatre of Tragedy. Leaves Eyes a fost formata de sotul acesteia, Alexander Krull impreuna cu membrii din trupa Atrocity.Dupa ce Liv Kristine a parasit Theatre of Tragedy, ambele entitati au urmat in paralel cursul unor spirale descedente, care pareau sa pecetluiasca sfarsitul carierei lor muzicale. Daca ultimele albume ale fostei trupe etalon a doom/gothic metalului nu au reprezentat altceva decat incercari esuate de electro/industrial, discurile solo ale lui Liv pot fi lesne catalogate drept semi dezastre pop rock. Odata cu infiintarea (impreuna cu Alex Krull) a proiectului Leaves' Eyes, Liv si-a regasit treptat identitatea si a lansat doua albume care, departe de a fi revolutionare, au propulsat totusi Leaves' Eyes in prima liga a trupelor de gothic rock.
Noul disc, intitulat Njord, se vrea un tribut adus istoriei si naturii scandinave si continua din punct de vedere muzical linia precedentelor materiale discografice. Ma intreb oare de cate sute de albume mai este nevoie pana cand tinuturile nordice sa nu mai fie principala sursa de inspiratie pentru trupele de metal. Un subiect atat de lipsit de originalitate nu putea sa fie transpus pe notele unei muzici prea inovatoare.Njord este in esenta un melanj (ce-i drept profesionist realizat) de gothic metal, pasaje simfonice, elemente etnice si folclorice. Nicio reteta nu este ignorata, influentele folk sunt la locul lor, duelul tip "frumoasa si bestia" intre vocea plina de sensibilitate a lui Liv si growl-ul lui Alex este prezent, secventele simfonice nu lipsesc nici ele. Spre deosebire de alte trupe similare, Leaves' Eyes au cateva atuuri care diferentiaza trupa norvegiano-germana. Pe de o parte calitatile indiscutabile ale vocii lui Liv si timbrul sau aparte, iar pe de alta parte modul in care muzicienii au reusit sa integreze elementele simfonice in structura pieselor, astfel incat ele sa fie complementare celorlalte instrumente si nu sa le acopere. Aranjamentele orchestrale sunt atat de bine realizate incat confera muzicii o atmosfera cu adevarat epica, iar "vinovat" pentru acest lucru se face Victor Smolski (Rage) si a sa Lingua Mortis Orchestra, care au contribuit din plin la realizarea acestui album.
Ca tempo si ritm piesele sunt suficient de variate incat sa nu plictiseasca, fie ca vorbim de secvente de inspiratie celtica (Irish Rain, Scarborough Fair), compozitii bombastice care transpira Nightwish prin toti porii (The Holy Bond, Take the Devil in Me) sau piese cu refrene catchy si alura de hit precum My Destiny si Northbound.

Membrii:Liv Kristine Krull– voce, Alexander Krull-voce, Torsten Bauer-chitara, Mathias Röderer-chitara, Alla Fedynitch-bass, Seven Antonopolous-baterie
Discografie
Into Your Light (single - 2004)
Lovelorn (album - 2004)
Elegy (single/EP - 2005)
Vinland Saga (album - 2005)
Legend Land (EP - 2006)

10 noiembrie 2009

LAKE OF TEARS


. Lake of Tears este o trupă suedeză de gothic metal, înfiinţată în 1992 in Boras,Suedia. Sunt o excepţie în genul pe care îl practică prin faptul că reuşesc să creeze imagini impresionante fără a folosi tehnici heavy metal în exces, ci doar printr-o abordare artistică. A fost formata de catre membrii a 2 formatii death metal: Carnal Eruption (Daniel Brennare, Jonas Eriksson si Michael Larsson) si Forsaken Grief (Johan Oudhuis). Primul demo a venit abia un an mai tarziu intitulat generic “Demo 1″. Acesta a atras atentia casei de discuri Black Market Production cu care formatia a semnat pentru 5 albume. Stiluri muzicale abordate: Doom metal, Gothic metal, Psychedelic pop, Progressive metal.
Albumul de debut, Greater Art, a fost inregistrat pe durata a 2 saptamani, in decembrie 1993,co- produs cu Tomas Skogsberg (Entombed) si Mathias Lodmalm (Cemeterary). In martie 1995, trupa intra din nou in studio. De aceasta data pentru a inregistra cel de-al doilea album al formatiei, Headstones, la Wavestation Studio din Ljusne. 4 saptamani petrecute in studio si colaborarea cu Ulf Petersson (producator, inginer de sunet) au facut ca Lake of Tears sa progreseze foarte mult. Daca nu existau indicii reale asupra potentialului trupei dupa lansarea primului album, acesta va fi observat cu siguranta odata cu aparitia celui de-al doilea album Headstones, la doar un an dupa debut, in 1995, unde se poate auzi si vocea Annikei Karlsson. Presa de specialitate primeste albumul cu recenzii pozitive iar trupa are sansa de a concerta pentru promovarea albumului in deschiderea unor trupe ca Vader, Tiamat, the Gathering Savatage, Crematory Edge of Sanity si Rage.
Consacrarea celor de la Lake of Tears vine in 1997, odata cu albumul A Crimson Cosmos, album la care insa chitaristul Johan Eriksson este inlocuit de catre Magnus Sahlgren (Celeborn, Dismember si Tiamat). In realizarea albumului isi mai aduc aportul Ronny Lahti (pian/chitara), Ulrik Lindblom (chitara) si Jenny Tebler, vocalista piesei Lady Rosenred. Albumul a fost inregistrat in ianuarie 1997, la Soundtrade studios din Stockholm, cu sprijinului lui Ronny Lahti (inginer de sunet dar si co-producator al acestui album). A Crimson Cosmos a dezvaluit progresul si maturizarea formatiei si a fost intampinat cu si mai multa caldura de catre presa fata de precedentul album. Primele turnee pentru promovarea lui A Crimson Cosmos au fost alaturi de Theatre of Tragedy si Heavenwood, Lake of Tears continuand mai apoi la festivalul Out of the dark alaturi de Therion, Crematory, Dark si Graveworm.
In formula de trei, Daniel Brennare, Johan Oudhuis si Mikael Larsson ajutati de pianistul Christian Saarinen si mai vechiul colaborator Magnus Sahlgren la chitara, Lake of Tears aduc la viata albumul Forever autumn in 1999, insa datorita nenumaratelor neintelegeri intre membrii si casa de discuri, trupa se desparte la putin timp dupa lansarea celui de-al patrulea album.
Pentru a-si indeplini angajamentul cu casa de discuri, Lake of Tears lanseaza si cel de-al cincilea album The Neonai in 2002, apeland pentru a doua oara la vocea lui Jenny Tebler. Pauza totala, iarasi, pana in vara lui 2003 atunci cand membrii fondatori se intalnesc pentru o cantare mai mult pentru a alunga plictiseala, moment in care se hotareste reunirea trupei (oficial in septembrie 2003). Pentru a nu mai repeta greseala anterioara, baietii aleg Noise Records, casa de discuri care accepta sa-i sustina si sa-i promoveze fara restrictii si conditii aberante. Astfel, apare Black Brick Road in august 2004, un amestec de gothic, metal, rock cu influente psihedelice. Welcome home, Lake of Tears le ureaza baietilor, Dockyard 1, noua casa de discuri, in luna septembrie 2005.
Componenta actuala:
Daniel Brennare – Voce, chitara;
Mikael Larsson – Bass;
Johan Oudhuis – tobe;
Magnus Sahlgren – chitara
DISCOGRAFIE
Greater Art 1994
Headstones 1995
A Crimson Cosmos 1997
Forever Autumn 1999
The Neonai 2002
Black Brick Road 2004
Moons and Mushrooms 2007

7 noiembrie 2009

LACUNA COIL


Lacuna Coil este o trupă de alternative metal/gothic metal infiintata în Milano, Italia, în anul 1994. Formaţia era cunoscută iniţial sub denumirea Sleep of Right sau Ethereal. Conform spuselor lor, formaţiile care au influenţat şi influenţează stilul lor muzical sunt, printre altele, Paradise Lost, My Dying Bride, Tiamat, Anathema, Septic Flesh, Black Sabbath, Type O Negative, Imago Mortis, Depeche Mode, In Flames, Amorphis, Lake Of Tears, etc. In 1997 semneaza un contract cu Century Media Records si isi schimba numele in Lacuna Coil (Empty Spiral). EP-ul self-titled apare in 1998, avandu-i ca solisti pe Cristina Scabbia si Andrea Ferro.
Albumul de debut se intituleaza In a Reverie si apare dupa ce formatia sustinuse deja un turneu alaturi de portughezii Moonspell. Unleashed Memories este lansat in 2001, iar un an mai tarziu apare Comalies, un album care primeste numeroase laude din partea criticilor. Solista formatiei Lacuna Coil spuen ca perioada in care au fost compuse piesele pentru acest material a fost ca o explozie creatoare.
Formaţia a urcat pe scenă cu ocazia a numeroase evenimente şi festivaluri importante din lumea metalului. Primele semne că formaţia urma să ajungă cunoscută au început în anul 2002, odată cu lansarea albumului Comalies, album care a atras imediat atenţia mass-media
Membrii
Cristina Scabbia (voce)
Andrea Ferro (voce)
Cristiano Migliore (chitară)
Marco Biazzi (chitară)
Marco Coti Zelati (bass)
Cristiano Mozzati (baterie)
Discografie
Albume
Ethereal (Demo) (1996)
Lacuna Coil (1997) (EP)
In a Reverie (1999)
Halflife (2000) (EP)
Unleashed Memories (2001)
Comalies (2002)
The EPs (2006)
Karmacode (2006)
Reinventing The Spiral (2008)
Single-uri
Heavens A Lie (2002)
Swamped (2004)
Our Truth (2006)
Enjoy the Silence (2006)
Closer (2006)
Within Me (2007)

4 noiembrie 2009

LACRIMOSA



Lacrimosa este un duo compus din Tilo Wolff si Anne Nurmi. Genul muzical este definit drept darkwave/gothic. Versurile sunt scrise in limba germana, ocazional aparand pasaje in limba engleza si chiar finlandeza.Lacrimosa a inceput ca un proiect “solo” al lui Tilo Wolff;el s-a nascut la 10 iulie 1972 in Frankfurt,Germania.La 12 ani a scris prima poezie care a fost publicata in diverse reviste literare.El a avut primul concert cantat la trompeta si apoi cantat la corn si la pian.Denumirea de Lacrimosa vine din limba altina care inseamna lacrimi curgatoare sau plin de lacrimi si a fost inspirata din Requiemul lui Mozart care a fost compozitorul preferat al lui Tilo.In 1990 el si-a deschis propria casa de discuri Hall Of Sermon,care mai tarziu a crescut si a devenit o forta majora in comunitatea gothica.In 1991 a fost lansat primul album “Angst” si a inceput drumul underground al trupei.Dupa turul de support al lansarii,Tilo a invitat-o pe Anne Nurmi (ex-“Two Witches”-o trupa finlandeza )sa intre in formatie la clape.Pe albumul “Schakal” ,sigle din 1994 ,Tilo a incorporat pentru prima data o orchestra simfonica .In 1996 el a castigat premiul “Alternative Music Award” de la Zillo Magazine.In 1999 trupa scoate un nou album “Alleine Zu Zweit” cu participarea extraordinara a orchestrei simfonice din Londra.In 2001 Lacrimosa semneaza un contract cu casa de discuri Nuclear Blast si scoate albumul “Fassade”.
Initial, muzica formatiei Lacrimosa aborda stilul Darkwave sau chiar gothic, indreptandu-se in timp spre stilul gothic metal. Muzica trupei combina un sunet de heavy metal si de rock gothic impreuna cu elemente de vioara, trompeta si alte instrumente clasice; in evolutia sa, grupul a trecut prin multe schimbari de instrumentatie. Versurile, majoritatea scrise in limba germana, rar in limba engleza, exprima stari de solitudine, tristete, disperare, dragoste.
Evolutia muzicala a formatiei LACRIMOSA poate fi impartita pe etape: la inceput – un stil minimal, lent, bazat foarte mult pe keyboards (stil specific albumului Angst), sunetul de chitara si alte influente din muzica metal castiga tot mai mult teren in stilul formatiei, culminand pe albumul STILLE. De aici, accentul s-a schimbat de pe sunetul chitarelor si influenta metal catre compozitiile clasice si simfonice, foarte usor de remarcat pe albumul FASSADE. In fine, albumul ECHOS se indeparteaza de stilul simfonic si heavy , reusind sa creeze un amestec de elemente muzicale, mixtura destul de greu de clasificat. Ritmul schimbarilor in muzica LACRIMOSA este unul suficient de lent cat sa poata fi remarcata legatura dintre albume, dar totusi destul de rapid, lasand impresia ascultatorilor ca albumele ANGST, STILLE si LICHTGESTALT ar fi realizate de trupe diferite.
DISCOGRAFIE LACRIMOSA
Full albums
Angst (Fear) – 1991
Einsamkeit (Loneliness) – 1992
Satura – 1993
Inferno (Inferno) – 1995
Stille (Silence) – 1997
Elodia – 1999
Fassade (Façade) – 2001
Echos (Echoes) – 2003
Lichtgestalt (Luminous Being) – 2005
Live albums
Live (2 CD) – 1998
Lichtjahre (2 CD) – 2007

3 noiembrie 2009

GRAVEWORM


Graveworm este o trupa de metal extrem cu diverse influente din black metal, gothic metal (albumele vechi) si death metal (stilul actual). Italienii sunt originari din Bruneck si s-au format in anul 1992. Trupetii se pot lauda cu 7 albume de studio
Situat intre black si gothic,Graveworm alterneaza inteligent pasajele ultrabrutale cu muzicalitate si delicatete sonora.Debutul When Delight’s Gone,din noiembrie 1997,este urmat in aprilie anul urmator de mini-albumul Underneath The Crescent Moon,inregistrat cu doi componenti noi.DE pe el se remarca How Many Tears,un cover version Helloween si noua varianta a compozitiei Awake-The Angels Of Sorrow,avand-o ca invitata pe Sraha Jezebel Deva de la Kovenant.In mai 1999 grupul se afla deja in studio pentru finalizarea celui de-al treilea CD,anticipat in vara de un euro-turneu cu Mystic Circle,Suidakara si Stormlord.
Componenta:Stefan Fiori-voce; Eric Righi-chitara; Orgler „Stirtz” Thomas-chitara; Sabine Mair-clape; Harry Klenk-bass; Maschtl Innerbrichler-baterie.

1 noiembrie 2009

FIELDS OF THE NEPHILIM


Genuri muzicale: Gothic , Industrial , Metal
Trupe similare: Metallica Nightwish Tarja Turunen Negura Bunget Truda Marilyn Manson AC/DC
Este o trupa semi-activa de gothic rock/gothic metal ,formata in 1984 in Stevenage,Hertfordshire,Anglia. Line up-ul original a constat din vocalistul Carl McCoy, saxofonistul Gary Whisker, Tony Pettitt la bas, chitaristul Paul Wright si tobosarul Alexander "Nod" Wright.Debutul l-au inregistrat cu Burning Fields dupa care Whisker a parasit trupa pt a fi inlocuit cu Peter Yates ca al 2lea chitarist.Numele trupei se refera la o rasa biblica de uriasi sau ingeri-hibrizi umani,cunoscuta si sub numele de Mission.
Daca Sister Of Mercy au fost cei care au scos gothic rock-ul din penumbra undergroundului,ajungand intr-un final sa devina un fel de mainstream al curentului,atunci cu siguranta Fields Of The Nephilm s-au situat foarte aproape de polul diametral opus.In ce consta aceasta aura ingereasca de grup cult cu care este gratulata trupa?Fara indoiala,cheia problemei rezida in disponibilitatea ascultatorului de a se lasa afundat in abisurile emontionale pe care le poate inspira atmosfera nebuloasa, mistica si ,nu in ultimul rand,aproape rau prevestitoare instrumentata de Carl McCoy si colegii sai la fel de misteriosi.Trupe similare:The Sisters Of Mercy My Dying BrideComponenta actuala:Carl McCoy – voce
Gavin King-chitara
Lee Nevell-tobe
John Carter-bass
Tom Edwards-chitara
Discografie:Burning The Fields (1984)Returning To Gehenna (1986)Dawnrazor (1987)The Nephilim (1988)Elizium (1990)Earth Inferno (1991)Zoon (1996)Mourning Sun (2005)

29 octombrie 2009

EVENFALL si EVEREVE




Evenfall sunt o trupa de death metal/gothic metal cu incisive riffuri heavy dar continand si elemente din muzica clasica si influente Mercyful Fate,infiintata in 1992 in Italia, in Bressanone. Formatia italiano-austriaca a mai fost considerata un proiect de avantgarde dark metal. Evenfall au pana in prezent doua albume de studio: "Still In the Grey Dying" (1999) si "Cumbersome" (2002),urmand calea batatorita,cvasi-comerciala, a trupelor Cradle Of Filth si Dimmu Borgir,intreprinzand chiar un turneu in deschiderea celor din urma in primavara lui 1999.
Componenta:
Roberta Staccuneddu - voce
Ivan D'Alia - chitara
Max Boy - clape
Vito Raia - tobe
Jones Adang - chitara
Mark Stagni – bass

Evereve sunt o trupa germana care a incercat sa mixexe elemente din gothic metal cu sound industrial, rezultand ceea ce este desemnat prin termenul cybergoth. Numele trupei a fost preluat din "Stapanul Inelelor", unde Evereve era taramul in care toate visele se implinesc. Se pare ca numele a fost ales si ca un joc de cuvinte intre "Forever evening", sintagma ce se potriveste atmosferei existente in piesele formatiei germane.
La inceput, Evereve au incercat cateva experimente cu genurile black si doom metal, pana sa isi dea seama ca doreau un sound mai soft penntru muzica lor. Albumul de debut, "Seasons", apare in 1997 la Nuclear Blast.
In 1999, vocalul Tom Sedotschenko paraseste trupa din motive personale. Benjamin Richter il inlocuieste. Ceva mai tarziu in acelasi an, Tom se sinucide. Albumul 'Regret'(1999) este compus in memoria sa.
"E-Mania" apare in 2001 la Massacre Records. "Tried & Failed" este ultimul material al trupei germane, aparut in 2005.
Stil: gothic metal, industrial rock
Componenta:
MZ (voce, clape)
Havoc (chitara)
OQ (bass)
Martin C (tobe)
Discografie:
Seasons (1997)
Stormbirds (1998)
Regret (1999)
E-mania (2001)
.enetics (2002)
Tried and Failed (2005)

28 octombrie 2009

EPICA



Genuri muzicale:
Melodic , Symphonic , Progressive , Gothic , Metal
Trupe similare:
Metallica Nightwish Tarja Turunen Negura Bunget Truda AC/DC Iron Maiden
Epica sunt o formatie de symphonic/gothic metal din Olanda. A fost fondata in 2002 de catre fostul membru al trupei After Forever, Mark Jansen sub numele de Sahara Dust. Cântăreaţa iniţială a grupului, Helena Michaelsen a fost înlocuită de Simone Simons în anul 2003,care era complet necunoscuta inainte de a fi aleasa ca solista a trupei..Stilul caracteristic acestei trupe consta dintr-o imbinare intre elemente de opera si sound metal, uneori extrem.Ultimul album Epica, "The Road To Paradiso", a aparut in 2006 la Transmission Records.
Epica este una dintre putinele trupe de Power\Symphonic metal ascultate si de cei ce resping din start genul. De ce? Pentru ca suna altfel. Inceput initial ca un proiect personal al lui Mark Jansen, Epica a devenit un nume cu rezonanta pe scena symphonic metal dupa duetul solistei cu mai celebrii Kamelot. Primul lor album, intitulat The Phantom Agony şi lansat în luna iunie a anului 2003, a fost creat de către Sascha Paeth (producător cunoscut prentru colaborările sale cu grupuri precum Angra, Rhapsody Of Fire sau Kamelot). În 2005, Epica a compus coloana sonoră a filmului olandez Joyride, intitulată mai apoi The Score - An Epic Journey. Un al doilea album s-a intitulat Consign to Oblivion; cele doua albume fiind bine primite datorita influentelor clasice si orientale. Inspirate din filosofia araba si din istoria maiasa, in general criticand desprinderea moderna de mistic, versurile erau la randul lor diferite de versurile tipice intalnite in gen (adica nu aveau elfi, orci si printese). Dupa doua albume muncite, Epica au scos un al treilea ce urma sa serveasca drept coloana sonora pentru un film olandez. Albumul era mult prea lung, prea putin vocal (asta era si intentia), prea remixat si al naibii de plictisitor. Trupa este recunoscuta si pentru multiplele single-uri si reeditari. Astfel a aparut intrebarea: In ce directie va merge viitorul album?
La începutul anului 2007, Epica a semnat un contract cu casa de discuri Nuclear Blast, iar în luna septembrie a aceluiaşi an a fost lansat cel de-al treilea material discografic al grupului, intitulat The Divine Conspiracy. Acesta este un album in care, spre fericirea noastra, frumoasa si talentata Simone Simons este lasata sa-si demonstreze abilitatile vocale. Partea proasta este ca Mark Jansen are o parere foarte buna despre el si tine sa ne-o impartaseasca grohaind in disperare pe 70% din album. Vocea feminina, vioarele si pianul sunt deseori intrerupte de niste growling vocals executate mediocru. Pe albumele precedente Epica nu ma deranja contrastul in stil Beauty and the Beast insa aici individul devine deranjat foarte rapid, singura piesa pe care chiar merge fiind Living a Lie. Spre fericirea fanilor, exista cateva piese clasice Epica, dintre care recomand Chasing The Dragon (similara ca structura compozitionala cu mai vechiul Feint), Never Enough, Beyond Belief, Safeguard to Paradise si Sancta Terra.
Aparent trupa a pastrat the best for the last pe albumul asta insa fiind o trupa tanara ne putem oricand astepta la niste bijuterii in stilul primelor albume
În luna aprilie a anului 2008,Epica a început un turneu de promovare în America de Nord, cântând alături de formaţiile Into Eternity şi Symphony X. Din cauza problemelor de sănătate întâmpinate de cântăreaţa grupului, Simone Simons, soprana de origine americană Amanda Somerville a concertat în locul ei. La data de 16 decembrie, 2008, chitaristul Ad Sluijter a părăsit formaţia, precizând prin intermediul unei scrisori adresate fanilor că era incapabil să participe la producerea noilor materiale discografice semnate de Epica. În ianuarie, 2009 a fost anunţat înlocuitorul acestuia, în persoana lui Isaac Delahaye, fost component al grupului olandez de death metal God Dethroned.Ulterior, în mai 2009, Epica a înregistrat primul său album în concert, intitulat The Classical Conspiracy. Cel de-al cincelea album de studio al formaţiei, Design Your Universe, a fost lansat în Europa la data de 16 octombrie 2009.Pentru a promova noul material discografic, Epica a susţinut un turneu în Europa şi S.U.A. Design Your Universe este primul album care îl are pe Isaac Delahaye în postura de chitarist al formaţiei.
Componenta:
Simone Simons - voce
Mark Jansen - chitara
Ad Sluijter - chitara
Yves Huts - bass
Coen Janssen - clape
Albume de studio
The Phantom Agony (2003)
Consign to Oblivion (2005)
The Divine Conspiracy (2007)
Design Your Universe (2009)
Compilaţii şi alte discuri
We Will Take You with Us (2004)
The Score - An Epic Journey (2005)
The Road to Paradiso (2006)
The Classical Conspiracy (2009)
Discuri single
The Phantom Agony (2004)
Feint (2004)
Cry for the Moon (2004)
Solitary Ground (2005)
Quietus (Silent Reverie) (2005)
Never Enough (2007)
Chasing the Dragon (2008)

27 octombrie 2009

DREAMS OF SANITY



A fost un grup de metal simfomic infiintat in 1991 in Innsbruck,Austria.Au lansat doua demo-uri in 1994 si 1996,respective: Demo si Ein Liebslied .Primul turneu in Europa l-au avut tarziu spre sfarsitul anului 1996,debutul lor recunoscut fiind abia in 1997 cu albumul Komodia,fiind inspirit de Divina Comedie a lui Dante Alighieri.Dupa acest debut au lansat alte doua full-length-uri,primul fiind Masquerade in 1999 ,iar celalalt The Game din 2000,grupul trecand printr-o serie de schimbari inainte de inregistrarea lui.Grupul s-a destramat in 2002,lasand o oarecare amprenta in acest gen muzical de metal simfonic.
Membrii:
Sandra Schleret – voce
Christian Marx - Chitara
Andreas Wildauer - Chitara
Michael Knoflach - Bass
Martina Hornbacher -solista
Stephan Manges - Tastaturi

26 octombrie 2009

CREMATORY

Crematory e un grup de metal gotic-death metal, formată în 1991 în Westhofen (Germania).
S-au despărţit în 2002, apoi s-au realcătuit în 2004, cu albumul Revolution, care e de un gen mai apropiat de techno-metal,gothic industrial.
In 1991, chitaristul Lotte si bateristul Markus au infiintat trupa, cooptandu-i si pe vocalul Felix si basistul Marc, pentru a completa componenta formatiei. Tot in 1991 au scos primul si singurul lor demo, care a avut mare priza la publicul german, si nu numai, vanzandu-se in peste 1500 de exemplare. Primele contacte cu casele de discuri au fost realizate in acest moment. Au avut mai multe concerte prin Germania, pe parcursul carora Katrin (clape), care a participat la demo, a fost inclusa din ce in ce mai mult in activitatea formatiei, devenind pana la urma membru Crematory. In Noiembrie 1992 au semnat un contract cu Massacre Records. Foarte motivati, ei au inceput lucrul la albumul lor de debut “Transmigration” cu noul lor bassist, Heinz, in studiourile Commusication, data lansarii fiind mai 1993. In Ianuarie 1994, ei au inceput inregistrarile pentru urmatorul album, “… Just Dreaming”. Albumul a fost lansat in Mai 1994 avand un succes foarte mare, mai ales piesa “Shadows Of Mine”, care cu refrenul ei in germana, a devenit un hit imens. Acest album s-a situat o perioada lunga de timp in topuri si a inceput sa arate ca formatia are o multime de fani. “Shadows Of Mine” si “In My Hands” au avut videoclipuri care au fost difuzate pe MTV si VIVA, iar intre Aprilie si Septembrie 1994, Crematory a cantat mai mult prin cluburi, dar si la concerte impreuna cu formatii ca Tiamat si Atrocity.
Creand mare agitatie inainte de lansare, albumul care a spart gheata a fost “Illusions”, inregistrat la studiourile Commusication in Iunie 1995. Asteptarile au fost mari, tinand cont de albumele precedente. Aceste asteptari au fost depasite cu mult, melodia “Tears Of Time” devenind un hit imens, piesa avand si un videoclip extravagant. Imediat dupa lansarea albumului, diferitele interviuri si articole, cat si intrarea in topurile diverselor reviste de specialitate, au aratat cat de mult a fost apreciat al 3-lea album Crematory, si nu numai de catre fani.
In Decembrie 1995, formatia s-a intors la lucru, pentru inregistrarile la un nou album. Un nou album, intitulat simplu “Crematory”, cu versuri scrise si cantate in germana, a fost lansat in Martie 1996. Albumul a urcat in toate topurile, desi nu a fost primit bine de critici. Contractul cu Massacre Records a fost implinit cu lansarea acestui album. Filmari live au avut loc la festivalul “Out Of The Dark”, pentru a fi lansate impreuna cu video promo-ul “Ist Es Wahr”.
Mai multe concerte au avut loc in acest festival in tari ca Germania, Olanda si Belgia. La finalul turneului, unde au mai participat Moonspell si The Gathering, Crematory au aflat ca unele inregistrari erau de calitate foarte buna, astfel, ei s-au intors la studiourile Commusication pentru a lucra la primul lor album live. Inainte de a semna cu noua casa de discuri, Crematory au infiintat propria casa de discuri (CRC – Crematory’s Record Company) si au lansat albumul impreuna cu un video live. Dupa indeplinirea obligatiilor din contractul cu Massacre Records si dupa ce si-au infiintat propria casa de discuri, formatia a gasit un partener competent in Nuclear Blast care, dupa lansarea albumului “Awake”, au sa lanseze Crematory pe culmi de neimaginat. Albumul “Awake” a urcat direct in topurile germane pe locul 54. Pentru prima data in istoria lor, au facut un cover dupa “Temple Of Love” al celor de la Sisters Of Mercy, piesa care a fost un hit in cluburi. A urmat un turneu prin Europa, dupa care pe 8 Decembrie 1999, formatia s-a intors cu single-ul “Fly” care a devenit imediat un hit. Albumul “Act Seven” e un titlu perfect pentru urmatorul album Crematory, deoarece e al 7-lea album in tot atatia ani de existenta al trupei, si totodata e cel mai mare pas inainte facut de Crematory. Un pas mare a mai insemnat si despartirea de chitaristul Lotte, membru fondator al trupei. Albumul a fost inregistrat, ca de obicei, la studiourile Commusication sub custodia producatorului Gerhard Magin din Septembrie pana in Decembrie 1998. Calitatea albumului este datorata si din cauza noului chitarist Matthias Hechler care a avut contributie la versuri. Un alt pas inainte a fost colaborarea cu vocalul Michael Rohr (Century), Kalle Friedrich (Giants Causeway) si Lisa Mosinski (Dark). Albumul a ocupat locul 46 in topurile albumelor germane si este cel mai bine vandut album al lor pana in prezent.
Au participat in mai multe turnee, festivaluri si concerte in aer liber pentru promovarea albumului in Mai si Iunie 1999. Astfel ei au castigat fani noi cat si aprecierea criticilor diverselor reviste de metal, gothic/wave si alternative. Pentru a scurta asteptarea unui nou album, a fost lansata o compilatie “Best Of…” de 3 cd-uri, intitulata Early Years, ce continea toate hiturile lor de pana atunci, mix-uri ale unor piese, si remix-uri facute special pentru aceasta compilatie.
Cu al 9-lea album al lor, “Believe”, a fost lansat in Septembrie 2000, Crematory si-au cladit un monument. Progresul muzical inceput pe “Act Seven” era foarte accentuat. Albumul a urcat pe locul 34 in topurile albumelor germane, intrecand succesul albumului precedent. In Februarie 2001, pentru a celebra 10 ani de existenta, trupa a plecat intr-un turneu extins, ce continea albumul “Believe” cat si hituri mai vechi.
Probabil cea mai grea decizie pentru formatie a venit la sfarsitul turneului aniversar. Din motive de sanatate, financiare si personale, trupa a decis sa-si ia ramas bun de la turnee si viata pe drum. Dar, pentru fani, au decis sa mai cante in zece concerte alese cu grija pe timpul verii. La sfarsitul lui Iulie a venit timpul pentru ultimul album “Remind”, care continea inregistrari din turul aniversar din Februarie. Albumul continea si un video despre istoria trupei. O revenire nu a fost planificat, dar in 2002, casa de discuri Nuclear Blast i-au contactat pe cei de la Crematory pentru a contribui cu un cantec pentru un album tribut Metallica “The Four Horsemen”, si astfel,ei au scos cover-ul “One”. Coverul a avut un succes imens, dar cu lansarea lui activitatea formatiei incetase definitiv, pana intr-o zi din Ianuarie 2003 cand directorul Nuclear Blast i-a rugat pe membrii formatiei sa inregistreze un nou album.
Inregistrarile pentru albumul “Revolution” au inceput in Octombrie 2003, intr-un studio mic din “Kohlekeller Tonstudio”, care apartinea unui prieten bun al membrilor formatiei. Crematory au preluat complet toate aspectele productiei albumului si au fost ajutati de Kristian “Kohle” Kohlmannslehner. In mijlocul inregistrarilor, la cateva zile dupa ce videoclipul “Greed” a fost filmat, lucrul a fost intrerupt datorita nasterii premature a fiicei lui Markus si a Katrinei. Astfel data stabilita pentru lansarea albumului, Martie 2004, nu a putut fi pastrata. Dar din moment ce deja jumatate din album era deja inregistrat, trupa a hotarat sa lanseze single-ul “Greed”, impreuna cu cover-ul “One”, si balada “Farewell Letter”.
Albumul “Revolution” a fost lansat pana la urma in Mai 2004, si s-a bucurat de un succes imens La sfarsitul lui Iulie a venit timpul pentru ultimul album “Remind”, care continea inregistrari din turul aniversar din Februarie. Albumul continea si un video despre istoria trupei. O revenire nu a fost planificat, dar in 2002, casa de discuri Nuclear Blast i-au contactat pe cei de la Crematory pentru a contribui cu un cantec pentru un album tribut Metallica “The Four Horsemen”, si astfel,ei au scos cover-ul “One”. Coverul a avut un succes imens, dar cu lansarea lui activitatea formatiei incetase definitiv, pana intr-o zi din Ianuarie 2003 cand directorul Nuclear Blast i-a rugat pe membrii formatiei sa inregistreze un nou album.
Inregistrarile pentru albumul “Revolution” au inceput in Octombrie 2003, intr-un studio mic din “Kohlekeller Tonstudio”, care apartinea unui prieten bun al membrilor formatiei. Crematory au preluat complet toate aspectele productiei albumului si au fost ajutati de Kristian “Kohle” Kohlmannslehner. In mijlocul inregistrarilor, la cateva zile dupa ce videoclipul “Greed” a fost filmat, lucrul a fost intrerupt datorita nasterii premature a fiicei lui Markus si a Katrinei. Astfel data stabilita pentru lansarea albumului, Martie 2004, nu a putut fi pastrata. Dar din moment ce deja jumatate din album era deja inregistrat, trupa a hotarat sa lanseze single-ul “Greed”, impreuna cu cover-ul “One”, si balada “Farewell Letter”.
Albumul “Revolution” a fost lansat pana la urma in Mai 2004, si s-a bucurat de un succes imens
Membrii actuali:
Felix Stass - voce gravă;
Matthias Hechler - chitară, voce (din 1999);
Harald Heine - bas (din 1993);
Katrin Goger - clape;
Markus Jüllich - baterie
Discografie:
Transmigration (1993)
... Just Dreaming (1994)
Illusions (1995)
Crematory (1996)
Live..at the Out of the Dark Festival (1997)
Awake (1997)
Act Seven (1999)
Believe (2000)
Remind (2001)
Revolution (2004)
Liverevolution (2005)
Klagebilder (2006)

25 octombrie 2009

CRADLE OF FILTH

Stil: heavy metal, extreme gothic metal
Formata in 1991,trupa a petrecut 2 ani de zile realizand demo-uri precum:Ivoking The Unclean,Orgiastic Pleasure si Total Fucking Darkness. Trupa a evoluat de la black metal la genuri mai comerciale precum gothic metal, symphonic black metal si alte stiluri de extrem metal, pe cand temele versurilor şi imaginaţia sunt puternic influentate de literatura, poezia, mitologia gotică precum si de filmele horror. De obicei au fost percepuţi ca fiind o trupa satanistă deoarece versurile melodiilor aveau referire la satanism. Având în vedere sondajul facut de revista „Metal Hammer” sunt cea mai de succes formatie britanica de la Iron Maiden pana in zilele noastre.
Britanicii de la Cradle of Filth s-au format in 1991, in componenta initiala continandu-i pe fostul vocal PDA si Feast on Excrement, Daniel Lloyd Davey, chitaristul Paul Ryan, fratele acestuia Benjamin la clape, basistul John Richard si tobosarul Darren Garden. Liderul trupei care si-a schimbat numele in Dani Filth, a fost de asemenea implicat in proiectul The Lemon Grove Kids, o trupa care isi lua titlul de la filmul horror al lui Ray Dennis Steckler.
Debutul l-au facut in 1992 cu demo-ul "Invoking The Unclean", iar la scurt timp a fost adaugat chitaristul Robin Graves, care mai cantase in Malicious Intent si Nightbreed. Tot in acest an au lansat o caseta impartita cu grupul Malediction din Middlesborough care se numea "A Pungent And Sexual Miasma". Tot in 1992 au lansat un alt demo de 7 piese, intitulat "Orgiastic Pleasures Foul".
Dupa o incercare nereusita de a lansa un prim album, Cradle of Filth au lansat al treilea demo "Total Fucking Darkness", in decembrie 1993, la Cacophonous Records, care va pregati calea pentru lansarea in februarie 1994 a albumului de debut, "The Principle Of Evil Made Flesh". Line-upul impreuna cu rolurile fiecarui membru erau dupa cum chiar ei s-au intitulat: Dani Filth - "Dark Immortal Screams", Paul Allender - "Despondent Night Chords", Benjamin Ryan - "Gothic Vampiric Overtures", Robin Graves - "Nocturnal Pulse", Paul Ryan - "Satanic War Noise" si Nicholas Barker - "Winter Evening Storms".
In turneul din ianuarie 1994 din Europa, Cradle of Filth au cantat in deschidere la At The Gates, Anathema si Emperor. Primul bootleg Cradle of Filth a aparut in 1995, intitulat simplu "Live in Berlin '95". Cel de-al doilea album, "V'Empire ...Or Dark Fairytales In Phallustein" contine de data aceasta alte doua voci feminine: Sarah Jezebel Deva si Danielle Cneajna Cottington.
Albumul "Dusk And Her Embrace - Litanies Of Damnation, Death And The Dark Erotic", lansat in august 1996, i-a ridicat in scena mainstream, aducandu-le vanzari foarte mari la nivel global. In 1997 trupa a scos pe piata doua bootleg-uri, si anume "I Raped The Virgin Mary And Hung The Bastard Christ" si "Sodomizing The Virgin Vamps".
In luna mai, 1998 cel de-al patrulea album al trupei, "Cruelty And The Beast" a fost lansat. Cu o tema clara, materialul se concentreaza pe povestea figurii isorice Erzebeth Bathory. Este de mentionat faptul ca formatia a adus-o pe actrita Ingrid Pitt, care a interpretat-o in 1971 pe contesa in filmul horror "Countess Dracula", ca invitata pentru pasajele narate de pe album. Au urmat si editii limitate ale CD-ului, care includeau cinci piese bonus, printre care coveruri dupa piesele "Black Metal" de la Venom, "Hallowed By Thy Name" de la Iron Maiden, "Sodomy And Lust" de la Sodom, alaturi de melodiile noi "Lustmord And Wargasm (The Relicking Of Cadaverous Wounds)" si "Twisting Further Nails(The Cruci-Fixion Mix)".
Tobosarul Barker a parasit trupa la inceputul anului 1999 pentru a se alatura unui alt grup celebru black metal, Dimmu Borgir, plecarea lui fiind aparent motivata de o colaborare de suuces cu Peter Tagtgren de la Hypocrisy, si Shane Embury si Jesse Pintado de la Napalm Death.
In vara anului 2001 trupa a facut un cover dupa piesa "The Fire Still Burns" de la Twisted Sister pentru albumul tribut "Twisted And Strange". In 2001 iese albumul "Bitter Suites To Succubi", singurul material lansat succesiv de formatie cu un line-up stabil.
In 2003 este lansat "Damnation And A Day" ce are ca tema izgonirea din Rai a lui Lucifer. Trupa semneaza cu casa de discuri Roadrunner Records pentru urmatorul album intitulat "Nymphetamine", care apare in 2004. Albumul aduce un sound mai soft decat precedentele, orientat spre gothic, pierzand o mare parte din fanii mai vechi dar castigand altii. La inceputul anului 2006 formatia a intrat in studiourile Chapel din Lincolnshire cu producatorul Rob Caggiano pentru a incepe inregistrarile la noul album, "Thornography", care avea printre altele contributia lui Ville Valo de la H.I.M. la piesa "The Byronic Man".
In noiembrie 2006 Adrian Erlandsson a parasit Cradle Of Filth, pentru a se dedica in totalitate celor doua proiecte separate, Needleye si Nemhain. In aprilie 2007 a fost anuntata cartea "The Gospel of Filth" scrisa de Dani Filth impreuna cu specialistul in ocultism Gavin Baddeley.
Discografie:Demouri:
A Pungent And Sexual Miasma(live)
Invoking The Unclean
Orgiastic Pleasures
Total Fucking Darkness
The Black Goddess Rises
Albume:
The Principle Of Evil Made Flesh 1994 (Cacophonus Records)
Dusk... And Her Embrace 1996 (Music For Nations)
Cruelty And The Beast 1998 (Music For Nations)
Midian 2000 (Music For Nations)
Bitter Suites To Succubi 2001 (AbraCadaver)
Lovecraft & Witch Hearts 2002 (Music For Nations) Remastered and Remixed Tracks
Live Bait For The Dead 2002 (AbraCadaver/Snapper Music) Live Album
Damnation and a Day 2003 (Sony Music UK / AbraCadaver)
Nymphetamine 2004 (Roadrunner Records)
Thornography 2006 (Roadrunner Records)
EP-uri & Single-uri:
V Empire (or dark faerytales in phallustein) 1996 (Cacophonus Records)
From The Cradle To Enslave 1999 (Music For Nations)
No Time To Cry Promo Sampler 2002 (Abracadava)
Nymphetamine - Songs from (6 Track unmixed press sampler) 2004 (Roadrunner Records)
3 Song Sampler U.S. Nymphetamine tour Promo only 2004 (Roadrunner Records)
Devil Woman U.K. Nymphetamine tour Promo only 2005 (Roadrunner Records)
Thornography Promo only 2006 (Roadrunner Records)

23 octombrie 2009

BESEECH

• Genuri muzicale:
Doom , Gothic , Metal
• Trupe similare:
Metallica Nightwish Tarja Turunen Negura Bunget Truda AC/DC Cradle of Filth
• Beseech au luat fiinta in 1992 in orasul Boras din Suedia. Au inregistrat un demo chiar in anul formarii trupei, urmat de un album full-lenght intitulat "... from a bleeding heart", avand-o ca vocalista pe Anna Andersson. Aceasta va fi inlocuita de Lotta Hglin pe albumul al doilea al trupei, intitulat "Black emotions".
Daca pe primul album se experimentase in directia doom/death, pe acest album sunt prezente mai multe elemente specifice gothic metalului, precum si voce clean. "Black Emotions" a fost intampinat cu recenzii extrem de favorabile.
"... From A Bleeding Heart" (1998) contureaza stilul trupei care avea sa fie catalogat drept gothic metal/ symphonic goth metal, un amestec de elemente doom, death, gothic metal care sunt intotdeauna surprinzatoare pe albumele lor. Membrii formatiei introduc adesea in compozitie instrumente cum ar fi violoncelul sau flautul.
Dupa inca un album Black Emotions"(2000), a urmat Souls Highway" care ii face cunoscuti unei categorii mai largi de public. Un rol important il au aparitiile lor live inconfundabile, purtand imbracaminte in stil baroc. In 2001, Beseech ii insotesc pe Theatre of Tragedy si Lacuna Coil in turneu. In acelasi an se despart de Pavement Music.
Al patrulea album este lansat in 2004 si intitulat "Drama". Dupa cum au spus membrii Beseech, "Drama" reflecta "viata, gandurile omenesti si partea mai intunecata a mintii".
Trupa si-a schimbat componenta de multe ori de-a lungul carierei, fiecare album gasindu-i cu cel putin un nou membru, componenta actuala fiind Erik Molarin - voce, Lotta Hglin - voce, Robert Vintervind - chitara, Manne Engstrm - chitara, Jonas Strmberg - tobe, Mikael Back - clape, Daniel Elofsson - bass.
In aceasta formula apare ultimul album Sunless Days (2005). In octombrie 2006, Beseech anunta destramarea trupei, care va mai sustine totusi in perioada ce va urma o serie de concerte.In urma destramarii trupei au luat nastere altele 2 noi: TWDSO si The Mary Major.


Stil: goth rock, gothic metal

Componenta:
Erik Molarin - voce
Lotta Hglin - voce
Robert Vintervind - chitara
Manne Engstrm - chitara
Jonas Strmberg - tobe
Mikael Back - clape
Daniel Elofsson - bass

Discografie:
... From A Bleeding Heart (1998)-album
Black Emotions (2000)-album
• Beyond The Skies(2001)-demo
Souls Highway (2002)-album
Drama (2004)-album
Sunless Days (2005)-album


MusicPlaylist
MySpace Playlist at MixPod.com

22 octombrie 2009


MusicPlaylist
MySpace Playlist at MixPod.com

AFTER FOREVER

este o formaţie de metal simfonic/gothic din Olanda. Precum multe alte grupuri contemporane de acest gen, After Forever are o solistă soprană (Floor Jansen), iar trupa are influenţe progresive
Stil adoptat:Metal , Progressive , Symphonic
Trupe similare:
Metallica Nightwish Tarja Turunen Negura Bunget TRUDA AC/DC Cradle of Filth

Originara din Olanda, After Forever reprezina o trupa care face parte dintr-o categorie mai diferita a heavy metalul-ui din noul mileniu – una care are radacinile in stiluri ca doom, gothic si power metal dar utilizand elemente aparent contradictorii, de voce feminina, de soprana, pana la cea agresiva de death metal. In cazul lor, solista vocala este soprana Floor Jansen, care aminteste de formatii ca The Gathering, Tristania sau Nightwish.Alaturi de chitaristul Sander Gommans si Mark Jansen,basistul Luuk van Gerven, claparul Jack Driessen si tobarul Joep Beckers, a transformat trupa de metal de la mijlocul anilor '90, Apocalyps in After Forever, cand majoritatea membrilor erau inca adolescenti. Si-au facutdebutul cu albumul "Prison Of Desire", urmat de "Decipher" in 2001 (cu noul clapar Lando van Gils si tobarul Andre Borgman).
Cu o imagine in crestere, doua single-uri "Emphasis" si "Monolith of doubt" au fost extrase de pe album, iar Floor a gasit timp si pentru a imprumuta vocea proiectului de space metal Star One din 2003. After Forever au lansat al treilea album in 2004 intitulat "Invisible Circles". Lando van Gils a parasit trupa fiind inlocuit de Joost van den Broek in acelasi an.
In 2005 trupa a lansat un nou album intitulat "Remagine", iar in 2006 au schimbat casa de discuri semnand cu Nuclear Blast Records pentru urmatorul album, care poarta numele formatiei, "After Forever". In 2007 publicul roman a avut ocazia sa ii vada pe After Forever in cadrul festivalului ARTMANIA 2007, alaturi de alte nume mari ca Anathema, My Dying Bride, Tarot, The Gathering si Haggard
Componenta:
Luuk van Gerven - bass
Sander Gommans - chitara, voce
Floor Jansen - voce
Andre Borgman - tobe
Bas Maas -chitara, voce
Joost van den Broek -clape
Discografie:
PrisonOf Desire (2000)
Decipher (2001)
Exordium - EP (2003)
Invisible Circles(2004)
Remagine (2005)
AfterForever (2007)

Dupa 15 ani de activitate si 5 albume,grupul a decis sa puna punct activitatii.”Suntem mandrii de ceea ce am realizat,mai ales de drumul parscurs pana aici”,au marturisit olandezii intr-un comunicat oficia.”After Forever nu s-a repetat niciodata ;intotdeauana am incercat sa venim cu lucruri noi,chiar daca multe dintre ele au presupus riscuri.Credem ca este unul din motivele care ne-au adus un enorm sprijin din partea fanilor.Pauza pe care am facut-o in 2008 ne-a permis sa apreciem si mai multexperinetele trecute.Acum privim in urma mai mult ca niciodata spre momentele extraordinare traite ,la care nu ne-am asteptata cand am alcatuit trupa.pe de alta parte,pauza luatane-a facut constienti de faptul ca nu putem continua cu After Forever decat cu aceeasi energie ca si pana acum,110%,dar din pacate in ultima vreme am observant cu totii ca ceva lipseste.Camuzicieni,am creat muzica intotdeauna cu pasiune maxima,iar in timpul pauzei ne-am reconstiuit vietile,ramanand active din punct de vedere musical si am experimentat si alte genuri.Chiar daca After Forever este ceva special pentru noi,simtim ca am ajuns intr-un punct in care fiecare avem nevoie sa exploram lumea muzicala in feluri diferite.Ca urmare am decis sa punem punct cat inca ne aflam in varf.Suntem cu adverat mandrii de fiecareCD;fiecare album reprezentand o perioada unica si toate s-au adunat in yltimul nostrum disc,After Forever,care ne-a transformat toate visele in realitate.Speram ca After Forever va ramane si-n continuare o sursa de inspiratie pentru trupele si muzicienii noi,ceea ce va insemna ca muzica noastra va ramane vie”-este comunicatul celor de la After Forever dat la inceputul anului 2009.
Sursa: afterforever.com
Floor Jansen,solista de la fosta After Forever, a anuntat pe pagina personala ca intentioneaza sa porneasca un nou proiect.Mesajul lui Floor este urmatorul:”A fost un an agitat pana acum si as dori sa actualizez un pic situatia din present.Privind in urma,mi-am dat seama cat de multe lucruri uimitoare pot sa fac,ceea ce ma inspira sa merg mai departe cu toata viteza si cu o muzica noua.Dupa ce ne-am oprit ,am inceput sa simt lipsa muzicii si a scenei metal,asa ca am decis sa revin cu o noua formative.Pentru realizarea acestui lucru vreau sa lucrez cu alti compozitori la scrierea si inregistarrea primului album.Cand Waldemar Sorychta(chitara Grip Inc,Enemy Of The Sun)m-a contactat,primul compositor a fost gasit.Ca fan al grupului Grip Inc,idea de a lucre impreuna a fost o mare onoare si un prim pas in creearea unui sound.Asocierea stilului unic al lui Waldemar cu experienta sa de compozitor /producator face ca visul meu sa fie aproape de a devein realitate.L-am solicitat,de asemenea,pe colegul meu de la After Forever,Joost Van Den Broek,pentru sunet si aranjamentele sale ample de calpe.In ciuda programului foarte incarcat,Joost s-a aratat entuziasmat sa ni se alature si astfel echipa de compozitori este completa!
Soundul va fi o combinatie unica de stiluri personale,caracteristice acestor muzicieni cunoscuti noua,dar care nu s-au intalnit inca pe un album….Lucrul la primele piese a inceput déjà!Inca nu stim cine se va mai alatura acestei echipe si,lafel,nu avem inca un nume pentru formative.Tot ce pot spune acum este ca anul viitor vom avea o trupa noua si un nou album!”- este comunicatul lui Floor dat la o conferinta in iunie 2009.
Sursa myspace.com/flooraf

21 octombrie 2009


MusicPlaylist
MySpace Playlist at MixPod.com

BATHORY

Asa cum am spus cu cateva zile in urma,voi dedica o zi special pt trupa BATHORY, influentata probabil,pe langa muzica de exceptie si de disparitia unui talentat artist. R.I.P. QUORTHON!


Bathory-este o trupă de thrash/black/viking metal, care a influenţat şi continua să influenţeze multe trupe actuale de metal. E considerată părintele viking metal-ului şi printre primele trupe de black metal.Trupa a luat fiinta in 1983 in orasul Stockholm, din initiativa lui Ace Thomas"Quorthon" Forsberg, care avea varsta de 17 ani la acea vreme. Dupa mai multe schimbari atat de nume cat si de componenta, trupa va ramane la numele de Bathory, inspirat dupa cel al contesei Elisabeta Bathory.Multi critici sunt de parere ca primele albume Bathory au definit genul black metal, cu versuri satanice, productie slaba calitativ, si voce aproape inumana. Altii sunt de parere ca Bathory s-au lasat influentati de Venom, lucru negat de Quorthon, care a precizat ca nu detine niciun album al trupei Venom, si ca ar fi auzit doar cateva piese ale acestora. In orice caz, primele trei albume Bathory, anume "Bathory" (1984), "TheReturn" (1985) si "Under the Sign of the Black Mark" (1987) au constituit o influenta de neegalat si de necontestat asupra trupelor norvegiene de black metal de mai tarziu.Acestea au fost urmate in 1988 de "Blood FireDeath", care introduce conceptul de viking metal. Odata cu albumul"Hammerheart", Bathory isi surprind fanii cu o schimbare importanta de stil, o mare parte din agresivitate dispare in favoarea pasajelor epice si atmosferice. In 1994, cu albumul "Requiem", Bathory isi schimba inca o data stilul, orietandu-se spre retro-thrash. Aceasta orientare va fi prezenta doar pe acest album, odata cu "Blood On Ice" si "Destroyer of Worlds" revenind la viking si epic metal.Printre formatiile care recunosc si se mandresc cu influenta pe care trupa suedeza a avut-o asupramuzicii lor se numara Metallica, Marilyn Manson, Cradle of Filth, Deicide,Black Crucifixion, Beherit, The Smashing Pumpkins, Opeth si Dimmu Borgir.Quorthon moare in iunie 2004, din pricina unei insuficiente cardiace. Un album tribut Bathory, pe care pot fi ascultate trupe caMarduk, Dark Funeral, Emperor, Lord Belial, Satyricon, intitulat "In Conspiracy With Satan: A Tribute to Bathory", a aparut in 1998.
Componenta:
Quorthon (Ace Brje Forsberg) - chitara, voce,muzica, versuri
Discografie:Bathory -album(1984)
TheReturn -album(1985)
Under the Sign of the Black Mark-album (1987)
Blood Fire Death-album (1988)
Hammerheart-album (1990)
Twilight of the Gods-album(1991)
Requiem -album(1994)
Octagon-album (1995)
Blood On Ice-album(1996)
Destroyer of Worlds-album (2001)
Nordland I-album (2002)
Nordland II-album(2003)

A scrie istoria unei legende reprezinta intotdeauna un demers destul de riscant, iar cand numele legendei este Bathory lucrurile se complica si mai mult. In jurul grupului Bathory s-a creat de-a lungul anilor o aura mitica, alimentata permanent de exagerari si interpretari contradictorii, mai ales ca aceasta atmosfera misterioasa a fost incurajata chiar de creierul grupului, Quorthon. De aceea, aceasta scurta biografie isi propune sa mai desacralizeze aceste mituri si, bazandu-se pe putinele informatii si date oferite chiar de Quorthon in interviurile pe care le-a dat de-a lungul vremii, sa propuna o imagine cat mai exacta si veridica a ceea ce inseamna Bathory.
Alaturi de Venom, Bathory a pus bazele black metal-ului modern si a aprins scanteia care a dus la explozia scenei metalice extreme in Scandinavia. Cele doua grupuri au folosit pentru prima oara agresivitatea muzicala combinata cu vocile guturale, care astazi reprezinta un standard al genului black/death. Se poate afirma ca grupul suedez Bathory a influentat direct sau indirect fiecare titulatura black metal din ultimul deceniu.
Bathory nu este altceva decat proiectul unei singure persoane, al carui nume real nu a fost dezvaluit niciodata, dar cunoscut tuturor cu pseudonimul Quorthon. El a compus in intregime materialul care se aude pe cele 9 albume, fiind ajutat cateodata la inregistrari de unii muzicieni de studio, a caror identitate este mai mult sau mai putin cunoscuta. Unul dintre bateristii care l-a ajutat pe Quorthon la inceput este Jonas Akerlund, devenit astazi un celebru regizor de videoclipuri, lucrand in ultimii ani cu Madonna, Metallica sau Prodigy.
In 1983 un tanar de numai 17 ani (Quorthon) impreuna cu doi prieteni se hotarasc sa infiinteze un grup care sa adopte o atitudine diferita de mainstream. Trupa proaspat infiintata schimba mai multe nume printre care Nosferatu, Natas, Countess Bathory, pentru ca in final sa fie intitulata Bathory. Acest nume provine de la sangeroasa contesa Elizabeth Bathory, o nobila care a trait in Ungaria in anii 1700, si care a fost condamnata pentru ca a ucis sute de tinere in al caror sange se imbaia pentru a-si conserva tineretea si frumusetea corpului. Este posibil ca numele grupului sa fi fost influentat de piesa "Countess Bathory", inclusa pe albumul Black Metal al celor de la Venom, insa aceasta este doar o supozitie intemeiata pe faptul ca primele produse Bathory aduc destul de mult cu ceea ce canta Venom. Revenind insa la inceputuri, in acea perioada Quorthon ajuta o companie de discuri sa descopere noi trupe care merita un contract. Acest lucru ii faciliteaza lui Quorthon si grupului sau, Bathory aparitia cu doua piese pe compilatia Scandinavian Metal Attack vol.1. Aceste piese capata cea mai mare atentie din partea publicului, astfel incat tanarului grup suedez i se ofera sansa de a intra in studio pentru a inregistra un prim album. Inregistrarile costa cateva sute de dolari si au loc pe parcursul a 36 de ore intr-un garaj denumit studioul Heavenshore. Nimeni, nici macar Quoarthon, nu ar fi visat macar ca acest album intitulat Bathory va marca inceputul unei noi ere muzicale, generand de fapt un nou curent metalic. Quorthon dorea sa cante un metal rapid, cu un sound brutal si cu versuri oculte inspirate din ceea ce faceau Black Sabbath. Dar acest gen muzical era absolut necunoscut in Suedia acelor vremuri, fapt ce ii provoaca imediat lui Quorthon probleme de componenta, fiindu-i extrem de dificil sa gaseasca muzicieni potriviti care sa accepte sa cante o astfel de muzica. Toti muzicienii pe care Qourthon incerca sa ii coopteze erau fani ai unor grupuri ca Europe si adoptau un look extrem de efeminat, care nu se potrivea deloc cu muzica brutala a lui Bathory. De aceea, toti cei care s-au perindat in grup in anii de inceput nu prezinta importanta, intrucat nu au avut nici o contributie in compunerea materialului.
Dupa succesul inregistrat de primul album, urmeaza alte doua discuri compuse in aceeasi maniera The Return si Under The Sign Of Black Mark, cu siguranta cele mai extreme produse muzicale aparute in acei ani. Muzica devine pe aceste discuri si mai agresiva datorita unui arsenal de efecte zgomotoase si distorsionate, acompaniate de o voce guturala si salbatica. O mare contributie la acest sunet primitiv si-au adus-o si circumstantele total neprofesioniste in care au fost inregistrate albumele. Chiar daca The Return a fost inregistrat in alt studio decat garajul folosit pentru primul album, atmosfera pentru a realiza un produs profesionist a lipsit de data asta pentru ca in acea perioada Quorthon avea mari probleme cu alcoolul, iar singurele lucruri pe care si le aminteste din perioada inregistrarilor conform propriilor spuse, sunt momentele in care tinea in mana o sticla de whisky.
Cum muzica era extrema, si versurile trebuiau sa fie pe masura, astfel ca, din punct de vedere liric, subiectele sunt legate de satanism si magie neagra. S-a fabulat destul de mult de catre fani si mass media pe aceste teme si pe implicarea lui Quorthon in satanism, insa realitatea este mult mai simpla. Trebuie sa ne gandim insa ca in acea perioada Quorthon era un tanar rebel care facea o muzica neobisnuita si era normal ca el sa arate un mare interes temelor oculte, sa fie mai aproape de Satan decat de Christos. Chiar daca el a fost pentru o vreme fascinat de aceste subiecte, nu a luat niciodata lucrurile prea in serios. De fapt, Bathory nu a avut niciodata ca obiectiv promovarea unor mesaje, singurul scop al lui Quorthon fiind provocarea de a face intotdeauna albume inedite si de a explora noi teritorii muzicale.
De aceea, dupa cel de-al treilea album, orizontul de interes al lui Quorthon se schimba, satanismul pueril fiind inlocuit de mitologia pagana, un domeniu fertil si inca neexplorat la acea vreme de grupurile metalice. Aceste subiecte sunt sursa de inspiratie pentru urmatoarele albume Bathory. Insa, mai mult decat atat, aceste arhetipuri stravechi devin o componenta esentiala in genul black metal al ultimului deceniu. Avand in timpul scolii ore de religie, Quorthon devine interesat de "asatru". Tradus, acest cuvant inseamna "credinta in Aesir" (Aesir este panteonul stravechilor zei nordici din perioada precrestina) si este folosit in terminologia moderna pentru a desemna renasterea si reconstructia civilizatiei nordice pe baza conceptiilor religioase pagane. Cele trei produse aparute intre anii 1998 si 1991, Blood Fire Death, Hammerheart si Twilight Of The Gods constituie trilogia asatru a grupului Bathory. Schimbarile aduse de Quorthon nu au loc numai la nivel conceptual, ci si din punct de vedere muzical lucrurile stau acum total diferit. Muzica cunoaste o noua abordare, partile agresive si brutale fiind inlocuite cu aranjamente orchestrale, instrumentatii acustice, coruri si voci de factura razboinica. Daca pe Blood Fire Death elementele brutale sunt inca prezente, urmatoarele doua albume sunt adevarate opere epice, pline de sonoritati clasice. De altfel Quorthon a declarat ca singura muzica pe care o asculta este cea clasica, de unde influentele evidente in acest sens. Daca asculti aceste albume ai imaginea plastica a unor vikingi inalti de doi metri, cu parul pana la genunchi, care canta intra–o mare de foc. Cat de diferita este insa realitatea! Inregistrarile acestor albume s-au facut in acelasi studio improvizat intr-un garaj... Quorthon isi aminteste cu nostalgie cum era nevoit sa strecoare printre caroserii, tevi si baterii de automobile pentru a canta la fiecare instrument. Erau momente cand vocea a fost inregistrata in baie, deoarece nu mai era loc in "studioul" propriu-zis. Este de-a dreptul uimitor cum a putut fi creata o muzica complexa si inaltatoare in asemenea conditii. Acest lucru sustine insa teoria ca este posibil sa creezi lucruri marete cu mijloace insignifiante, daca exista suficienta vointa si inteligenta creatoare.
Dupa realizarea in 1992 a unor compilatii care au punctat zece ani de la infiintarea grupului, Bathory schimba din nou stilul, atingand acum teritoriul death metalu-ului brutal cu influente trash. In aceasta maniera stilistica apar doua albume relativ anoste, Requiem si Octogon. In 1996 este lansat Blood On Ice, care este similar din punct de vedere stilistic cu Hammerheart. Explicatia acestui lucru se datoreaza faptului ca materialul inclus pe Blood On Ice a fost compus intre anii 1989-1991, ideea lui Quorthon fiind aceea de realiza un album conceptual. Intre timp insa, proiectul acesta a fost abandonat pana in 1996, cand Quorthon a decis sa le ofere fanilor perioadei epice inca un suvenir sub forma acestui disc de exceptie.
Dupa 1996, tacerea s-a asternut treptat peste tabara Bathory, insa noul album intitulat Destroyer Of Worlds este prevazut sa apara in aceasta toamna. Daca el va continua linia epica a lui Blood On Ice sau va oferi un alt tip de metal ramane de vazut, Quorthon fiind cunoscut ca un muzician impredictibil.
In aceasta biografie nu s-a facut referire la nici o aparitie live a grupului Bathory din simplul motiv ca nu a existat niciuna, exceptand cateva show-uri in Stochkolm in anii 1983 si 1985. Quorthon a considerat intotdeauna muzica Bathory prea complexa pentru a putea fi transpusa live.
Bathory a reusit sa stabileasca schema curentului black metal nordic, prefigurand paradigmatic toate formele ulterioare cuprinse in acest gen: de la ritmuri ultra rapide si agresive pana la linii melodioase bombastice si orchestrale, ce reflecta din abundenta teme ca satanismul si mitologia straveche pagana.

Omul Ouorthon a plecat dintre noi ,insa artistul va ramane vesnic prezent in inimile noastre prin ceea ce a creat: o muzica aparte ...........R.I.P. QUORTHON!